Rasina

Răşina cea mult râvnită ( care conţine canabinoizii) este concentrată aproape în întregime în glandele răşionase care acoperă toate părţile plantei mai puţin rădăcinile şi seminţele: frunzele, tulpina şi ambele flori, atât cele masculine cât şi cele feminine, prezintă glande răşinoase de suprafaţă (sesile), iar pe florile şi frunzele mici care înţes mugurii, glandele răşionase cu peţiol se dezvoltă odata cu maturizarea mugurilor. Aceste glande nu pot fi vazute cu ochiul liber înainte ca florile să de dezvolte. Florile şi micile frunze asociate lor prezintă glande răşinoase cu codiţă ( cu înălţimea de până la 500 microni), care arată ( cu o lupă sau o vedere foarte bună) ca nişte ciuperci mici, pergaminate.

Răşina nu curge prin plantă, ci este produsă si ţinută în glandele răşinoase şi celulele asociate. Ingredientele active din marijuana sunt concentrate în proportie de 85%-90% în glandele răşinoase; de aceea, procedeele prin care se face haşişul sunt de fapt metode rafinate de colectare a glandelor răşinoase. Glandele cu codiţă (peţiol) vizibile cu ochiul liber ajută la evaluarea maturităţii plantei, căci indică cel mai bine frăgezimea sau semnele de degradare. Aceste glande sunt foarte concentrate şi cel mai vizibile pe bracteele care învelesc seminţele ( numite uneoripăstăi, calicii false sau, incorect, calicii).

Răşina în sine, sau un număr mare de glande răşinoase nu este un bun indicator al potenţei. O anumită varietate de marijuana, deşi are cantităţi mari de răşină, poate să nu fie bună de fumat; o altă varietate care are, aparent, puţină răşină, poate fi foarte potentă. Acest lucru se datorează faptului că o mare parte a răşinei este formată din ingrediente inactive, iar răşina ar putea conţine îndeosebi canabinoizi inactivi. De asemenea, canabinoizii activi (THC, THCV etc.) sunt necesari numai în cantităţi destul de mici încât să nu devină componenţi principali ai răşinei. În mod surprinzător, puţinele studii ştiinţifice care au comparat concentraţia glandelor răşinoase sau răşina cu potenţa au descoperit că gradul de concentraţie al glandelor răşinoase nu era proporţinal cu potenţa ( cu alte cuvinte, faptul că o varietate de marijuana este răşinoasă sau are multe glande răşinoase nu prea are legătură cu potenţa plantei). Cunoscătorii cu experienţă ar putea chiar să caute o varietate fără răşină, dar foarte potentă – cine are nevoie de răşina care te face să tuşeşti dacă nu accentuează efectul de high?