Însămânţarea mugurilor aleşi

Majoritatea cultivatorilor nu vor să însămânţeze întreaga cultură. S-ar putea deasemenea să doriţi să folosiţi mai multe varietăţi când polenizaţi diferite ramuri ale aceleeaşi femele. Nicio problemă! Polenizaţi manual, cu atenţie, mugurii aleşi. Un singur mugure poate produce între 30 şi 100 sau chiar mai multe seminţe (o ramură bună poate produce 500) aşa că nu e nevoie să polenizaţi nicio plantă prea mult. Trebuie, totuşi, să fiţi metodic. Înainte de a poleniza vreun mugure, etichetaţi fiecare ramură pe care intenţionaţi să o însămânţaţi. Evitaţi ramurile superioare deoarece şansele sunt mai mari ca polenul să se aşeze pe celelalte ramuri. Mugurii trebuie să fie bine-dezvoltaţi, iar stigmaţii proaspeţi şi albi. Dacă stigmaţii sunt ofiliţi, floarea nu mai este receptivă la polen. Folosiţi etichete legate cu sfoară sau bandă izolatoare pentru a însemna mugurul cu varietatea cu care va fi încrucişat. Scrieţi cu creion negru (majoritatea cerneleleor se şterg). Afară, verificaţi etichetele şi rescrieţi-le dacă sunt neclare. Notaţi data, varietatea şi numărul femelei şi masculului, agăţând eticheta de ramură. După şase luni, când veţi pluti la o înălţime ”ameţitoare”, nu veţi mai şti care ce este şi veţi regreta.

Cea mai simplă metodă este să afundaţi un deget curat sau o pensulă în polen, după care să periaţi uşor florile plantelor femelă (stigmaţii). Va avea loc o contaminare a altor muguri cu polenul rătăcit, dar vor apărea doar câteva seminţe dacă sunteţi grijuliu şi lucraţi cu delicateţe. Puteţi deasemenea muta planta în timpul polenizării în altă încăpere cu plantele mascul sau să realizaţi polenizarea separat de celelalte femele, pentru a evita orice fel de contaminare. De fiecare dată când folosiţi polen de la altă plantă mascul, clătiţi mai întâi mâinile şi ştergeţi-le în întregime înainte de aplicarea noului polen.

Contaminarea în timpul procesului este destul de dificil de evitat dacă planta este înrădăcinată în pământ sau dacă este afară în bătaia vântului. Iată încă o metodă care funcţionează destul de bine. Faceţi rost de o pungă curată de hârtie (nu de plastic), de mărime medie. Legaţi punga lângă gură cu un nod de sfoară sau fir. Aşezaţi punga la capătul ramurii şi legaţi-o strâns în jurul ramurii. Deschideţi-o şi puneţi nişte polen, nu mult,  în pungă. Înlăturaţi orice frunză mare care ar putea reprezenta un obstacol. Strecuraţi foarte uşor capătul ramurii în pungă şi strângeţi din nou foarte încet punga în jurul ramurii. (Dacă nu legaţi înainte punga sau dacă o închideţi repede, veţi elibera un puf de polen în grădină). Scuturaţi punga o dată sau de două ori, repetând procesul a doua zi. 

După două zile umpleţi punga cu apă şi apoi îndepărtaţi-o. Majoritatea polenului rămas se va lipi de punga udă şi nu va mai contamina ceilalţi muguri când va fi mutat. Udaţi ramura ferilizată din acelaşi motiv. Pentru a aduna polenul rătăcit, puneţi un prieten să ţină un prosop mare şi ud deasupra ramurii în timpul procedurii.

O femelă sănătoasă produce seminţe viabile după 10 zile până la şase săptămâni. În mod obişnuit sunt patru sau cinci săptămâni. Aşteptaţi până observaţi seminţe negre, umflate, desfăcându-şi bracteele înainte de recoltă. În majoritatea cazurilor nu puteţi aştepta prea mult, dar puteţi recolta mai devreme. Dacă seminţele sunt încă verzi sau albe, sunt imature şi puţine, dacă există, vor germina. Singurul caz în care trebuie să vă faceţi griji în privinţa recoltei întârziate este atunci când plouă mult sau când umiditatea este ridicată. Seminţele mature ar putea putrezi sau chiar germina în interiorul mugurilor prin absorbţia umezelii.