Modalitati de germinare

Modalitatea cea mai sigură şi mai simplă de a face seminţele sa germineze e sa le plantaţi direct în pământ sau într-o peletă. Întâi udaţi pământul şi aşteptaţi puţin, pentru ca umiditatea solului să devină uniformă. Dacă puneţi mai multe seminţe într-un ghiveci, aşezaţi-le la distanţă una de cealaltă, astfel încât transplantarea să fie uşoară. Apăsaţi uşor seminţele în sol, până la o adâncime de 0.5-1 cm, acoperiţi cu sol, apoi umeziţi suprafaţa încă o dată. Dacă ştiţi că seminţele nu sunt vechi sau dacă aţi achiziţionat seminţe din comerţ, puneţi doar una sau două într-un ghiveci, deoarece aproape fiecare sămanţă va germina.

Secretul unei germinări reuşite este acela de a menţine suprafaţa solului (unde se află seminţele) umedă în permanenţă.Suprafaţa solului trebuie pulverizată cu o cantitate potrivită de apă în fiecare zi, sau acoperiţi partea superioară a vasului cu o bucată de folie alimentară. Acesta transformă vasul într-o miniseră sau cutie de germinare, reţinând umiditatea fără să fie nevoie de udări zilnice. Înlăturaţi folia alimentară de imediat ce vedeţi primul lăstar penetrând suprafaţa solului, altfel seminţele se vor supraîncălzi şi se vor sufoca sub folie.

                Unii cultivatori preferă să păstreze lumina deschisă pentru răsaduri. Căldura generată de lumină încălzeşte solul şi grăbeşte procesul de germinare, însă şi usucă solul, astfel că suprafaţa trebuie udată zilnic.

Păstraţi lumina deschisă dacă temperatura aerului sau a solului e mai mică de 50 de grade. Seminţele pot germina la temperaturi aproape de cea de îngheţ, chiar dacă mai încet. E mai bine să deschideţi luminile în cea de-a treia zi, atunci seminţele proaspete încep să germineze.

                Seminţele germinează mai repede dacă sunt încălzite la cel puţin 21 de grade Celsius, fie datorită temperaturii mediului ambiant, fie prin încălzirea fundului vasului. Seminţele pot fi aduse la germinare şi cu ajutorul unor cabluri de încălzire: cataloagele[1] oferă cabluri ieftine, de diferite lungimi. Cele mai scurte au 1 m lungime. Cablurile de încălzire sunt recomandate doar dacă plantaţi într-un spaţiu răcoros, precum podeaua pivniţei sau o seră în timpul iernii. Chiar la temperaturi apropiate de cea de îngheţ, seminţele proaspete germinează cam în şapte sau opt zile. La 21 de grade, aceleaşi seminţe ar germina în trei sau patru zile.

Majoritatea seminţelor încep să încolţească într-o perioadă cuprinsă între două şi şapte zile. În cazul seminţelor mai vechi, perioada de germinaţie poate ajunge la trei săptămani, însă acest lucru este puţin probabil. De îndată ce seminţele încolţesc, opriţi udatul, permiţand solului să se usuce până la o adâncime de 2,5-5 cm, înainte de a uda din nou. Atunci când apar primele răsaduri, citiţi cu atenţie capitolul despre udat, şi udaţi conform instrucţiunilor pentru răsaduri.

                Mulţi cultivatori încep însămânţarea în vase mici, apoi mută plantele într-un vas mai mare. Acest lucru este benefic pentru conservarea spaţiului, şi plantele pot fi aşezate în acelaşi sistem de iluminare, pentru a economisi energia electrică. După ce veţi înlătura ulterior masculii, veţi avea suficiente femele pentru a umple spaţiul grădinii, pentru a avea o cultură de plante de marijuana de tip sinsemilla.

                Adesea cultivatorii sunt sfatuiţi să înceapa procesul de germinare în vase de turbă, vase alveolare, tăviţe adânci doar de câţiva centimetri. Aceasta este o tehnică inadecvată. Puneţi seminţele direct în recipiente încăpătoare, de minim 225 grame sau în ghivece înalte de cel puţin 10 cm. În timpul germinării se formează o rădăcină pivot lungă de aproximativ 10 cm. Orice alt vas mai puţin adânc, precum vasele alveolare, determină rădăcina pivot să se curbeze şi să nu ajungă la adâncimea firească pentru răsad.

Această limitare în dezvoltarea rădăcinii împiedică procesul de creştere şi contribuie la formarea plantelor de sex masculin. Conform unor descoperiri ştiinţifice recente din Rusia, în cazul Cannabisului, un sistem radicular care e împiedicat să se dezvolte în prima fază a creşterii, împiedică formarea femelelor şi duce la formarea masculilor. Acesta poate fi motivul pentru care unii cultivatori obţin plante de sex masculin în proporţie de 60-70%, pe când alţi cultivatori obţin acelaşi procent de plante de sex feminin.

Ghivecele de turbă făcute din fibră comprimată determină rădăcinile să crească pe marginea recipientului. Acest lucru îngreunează repicarea şi răneşte rădăcina. Nu confundaţi vasele de turbă cu peleţii de turbă,care dacă sunt umeziţi îşi măresc volumul. Pastilele sau peleţii de turbă sunt excelenţi pentru producerea răsadurilor, dacă sunt aşezaţi apoi în pămant într-un vas de mărime normală.

Pastilele Jiffy-7 de turbă sunt obligatorii pentru producerea răsadurilor în medii hidroponice precum pietriş mărunt sau agregate. Peletul se expandează la contactul cu apa, iar rădăcinile marijuanei penetrează cu uşurinţă învelişul său. Plantaţi sămanţa la o adâncime de 0.5 – 1 cm în pelet, şi aşezaţi peletul direct în pietriş, rocă magmatică sau nisip. În cazul mediilor hidroponice, cu drenaj rapid, nimic nu funcţionează mai bine decât aceşti peleţi din turbă.

 O altă metodă, care funcţionează la fel de eficient în cazul grădinăritului hidroponic este crearea unui cuib de plantat din vermiculit sau amestec Jiffy. De exemplu, în pietriş, umpleţi un cuib adânc cam de 8 cm cu vermiculit sau amestec Jiffy. Aşezaţi sămânţa, şi udaţi ca de obicei. Umezeala va fi reţinută mai bine decât în pietris, nisip, rocă magmatică, etc., iar sămânţa va fi menţinută în pozitia în care a fost plantată iniţial.

                Cele mai mici vase care pot fi folosite pentru producerea răsadurilor şi repicat sunt cele care cuprind minim 225 gr. Cutiile de lapte de 1 litru, tăiate la o înălţime de 15-17 cm pot fi nişte bune minighivece improvizate, pentru producerea răsadurilor. Cutiile de lapte de 2 l vor putea fi folosite pentru un răsad aproape de 2 ori mai lung (vezi secţiunea despre Repicare în Capitolul 15). Pungile pentru răsaduri sunt (de 10 cm sau mai mari) sunt ieftine, eficiente şi se găsesc la majoritatea magazinelor cu articole pentru grădinărit sau la pepiniere. Puteţi folosi recipiente din polistiren sau pahare din hârtie cerată, dacă au o înălţime de cel puţin 12 cm. Înălţimea ideală e de 15 cm sau mai mult. Efectuaţi găuri de drenaj la baza oricărui recipient pentru pornirea plantelor, pentru a vă asigura că apa nu se acumulează pe fund, ceea ce acidulează solul şi contribuie la sufocarea rădăcinilor. 

Dacă nu aveţi deloc experienţă în cultivarea plantelor, porniţi răsadurile într-unul din aceste mici recipiente. Vasele mici reduc probabilitatea eşecului din cauza udării prea abundente. Orice eroare e restrânsă doar la acel vas. Dacă aveţi puţină experienţă în creşterea plantelor, fie plante de interior sau marijuana, însămânţaţi direct în ghivece mari, în pastile Jiffy sau în ciuburi de vermiculit. Rădăcinile au suficient spaţiu pentru a se dezvolta, ceea ce favorizează apariţia plantelor de sex feminin şi elimină eforturile repicării.

                Dacă aveţi mai multe sisteme de iluminat sau dacă planuiţi să rotiţi plantele pentru a ajunge sub sisteme de iluminat mai mari, vasele mici reprezintă cea mai bună soluţie. Puteţi folosi aproximativ 70 de ghivece de 10 cm sub un sistem de iluminat fluorescent cu patru tuburi de 1.20 m, timp de aproximativ patru săptămani. Sau, puteţi creşte 24 de plante în ghivece de 15 cm timp de şase săptămani, după care acestea se pot repica pentru a fi aşezate sub un sistem mai mare. Astfel economisiţi spaţiu şi energie electrică, iar plantele se dezvoltă cu succes.