Tue
16
Aug
2011
Alte varietăţi de marijuana
Varietatea nepaleză este similară cu cea clasică mexicană, deşi există varietăţi scunde, de 1.2 – 1.5 m înălţime, fie cu frunze late, precum varietatea afgană, fie cu frunze precum sativa. Varietatea nepaleză, alături de cea sud africană, prezintă adesea canabinoidul THCV, alături de THC. Efectele THCV-ului se simt aproape imediat, astfel că dintr-un singur fum vă puteţi simţi high. THCV nu durează atât de mult precum THC, dar efectul este cerebral şi înălţător. Varietatea nepaleză poate avea un gust dulceag, şi dezvoltă muguri buni, dar nu cei mai consistenţi. Majoritatea plantelor sunt fost pregătite pentru recoltă în luna octombrie.
Varietatea Sud africană (denumită de către unii Durban Poison) este varianta cea mai eterogenă, sau, mai exact, cu cele mai diverse varietăţi dîntre toate tipurile de marijuana ce provin din aceeaşi ţară. Africa de Sud se află în punctul de intersecţie dîntre rutele majore de comerţ şi de navigaţie. În Africa de Sud există numerioase culturi tradiţionale ale fumatului de marijuana, aşa că nu e de mirare că varietăţile de marijuana din această ţară sunt atât de diverse în potenţă, obiceuri de creştere, aspect, gust, aromă, şi perioada de înflorire. Dacă întâlniţi varietatea numită sud africană sau Durban Poison în Statele Unite, cel mai probabil provine dintr-o recoltă a cultivatorilor din zona San Francisco Bay, în anii '70.
Mulţi cultivatori asociază instant numele de Durban sau sud african cu o recoltă cu maturizare timpurie, foarte potentă. În practică, niciuna dîntre aceste presupuneri nu este adevărată. Unele varietăţi sud africane sunt practic fără nicio valoare pentru marijuana, iar altele sunt prîntre cele mai bune din lume. Varietăţile sud africane se pot maturiza foarte repede, sau pot aştepta la nesfârşit înainte de a se coace, imitând varietăţile cu maturizare târzie din zona ecuatorială. Majoritatea vaerietăţilor sud africane pe care le veţi întâlni provin probabil dinDurban Poison, cultivată în anii 1970 în California.
De exemplu, cultivatorul anonim al acestei varietăţi era interesat în special de potenţa ridicată şi de înflorirea timpurie – şi şi-a dus la capăt cu succes ambele scopuri. Recolta este ideală pentru grădinile interioare, indiferent de condiţiile de cultivare. Acest soiDurban Poison are fruze late precum soiul afgan, însă internoduri lungi, precum sativa. Stigmatele pot fi alb pur, roşii, roz, sau un mov delicat. Ramurile au diferite lungimi, ca şi la varietatea thailandeză, şi profilul poate fi un oval de 2.5 m sau o tufă de 1.2 m. Soiul Durban are o creştere rapidă, este rezistent, se maturizează foarte repede, este foarte potent, are un gust dulceag sau picant, şi este aromat. Ce şi-ar mai putea dori un cultivator? O ultimă precauţie: dîntre cele 6 varietăţi sud africane pe care acest cultivator le-a crescut, o singură varietate, şi doar 2 din 16 plante de sex feminin din această varietate meritau să fie cultivate.
Veţi putea întâlni şi hibrizi Afghani 1 încrucişaţi cu Durban sub numerele 214, 417, 418 şi 419 pe Coasta de Est. Aceasta este iarba de cea mai bună calitate, şi se maturizează mai repede decât toate celelalte varietăţi de Cannabis.
Dîntre celelalte cinci surse de seminţe sud africane, una a prezentat particularităţi neobişnuite (Swaziland), în sensul că arăta ca o plantă în miniatură a varietăţii thailandeze, deşi nu era hermafrodită. Frunzele aveau margini dinţate, caracteristice varietăţilor thailandeze, dar erau mult mai mici; înălţimea finală era mică, între 1.8 şi 2.1 m, iar forma era aceea a unui pom de Crăciun uniform. Potenţa a fost considerată ''bună''. Dîntre celelalte patru varietăţi cultivate, niciuna nu avea caracteristici neobişnuite şi nu s-a considerat ca vreuna din ele trebuia înmulţită. Trei alte varietăţi erau similare cu plantele mexicane sau nepaleze uşor mai mici. Cealaltă varietate, din Transkei, avea caracteristici foliare şi de maturare între cea mexicană şi deja faimoasaDurban Poison, deşi potenţa era mediocră. De aici putem învăţa doua lecţii importante. În primul rând, deşi seminţele provin dintr-o anumită ţară cu o anumită reputaţie, performanţa fiecărei seminţe este unică. În al doilea rând, puteţi examina cu atenţie anumite surse de seminţe, iar anumiţi indivizi vi se vor putea părea excepţionali, pentru caracteristicile de care sunteţi interesaţi. Veţi putea găşi o femelă care se maturizează cu câteva săptămâni înaintea celorlalte, sau o plantă care este mult mai potentă decât oricare alta. Este perfect firesc în creşterea plantelor. Există indivizi cu caracteristici rare şi dezirabile, tot ce trebuie să faceţi este să îi găsiţi şi să îi propagaţi petru acele caracteristici, într-un program de înmulţire în cunoştinţă de cauză.
Varietatea nord africană şi din Orientul Mijlociu. (Maroc, Turcia, Liban, Iran şi Iraq). Majoritatea acestor varietăţi au fost cultivate pentru haşiş, mai degrabă decât pentru marijuana. Plantele tind să aibă un conţinut foarte mare de răşină, însă majoritatea acesteia este alcătuită din substanţe canabinoide fără efect psihoactiv, precum CBD.
|
Tabelul 10.3 Conţinutul de substanţe canabinoide al marijuanei din Africa de nord şi Asia centrală* |
|||
|
Ţara de origine |
THC |
CBD |
CBC |
|
Etiopia Liban Turcia Iran Marc |
1.29 1.07 1.56 0.18 0.08 |
3.05 1.68 2.79 1.63 1.61 |
0.15 0.05 0.23 0.03 0 |
|
*Procentajul de substanţe canabinoide dintr-o mostră uscată (marijuana). Observaţi că CBD este canabinoidul predominant. De asemenea, există mult mai multe varietăţi potente cultivate în aceste ţări. |
|||
